Unanimitate: dezvoltarea rețelei de apeduct și canalizare, soluționarea problemelo recologice, inclusiv lichidarea gunoiștii de la Harunca, amenajare, iluminare…

 La 29 mai, 2015, redacţia ziarului “Est-Curier” a invitat candidaţii la funcţia de primar al or. Criuleni pentru a le oferi posibilitate să-şi expună fiecare viziunea asupra celor mai stringente probleme ale primăriei Criuleni, inclusiv ale locuitorilor satelor Zolonceni şi Ohrincea, dar şi pentru a informa alegătorii privind prevederile platformelor lor electorale. Din zece candidaţi înregistraţi în cursă, la dezbateri s-au prezentat nouă: Dumitru Goncearenco (PCRM), Mihail Colesnicenco (BE “PPEM Iurie Leancă”, candidaţii independentţi Eleonora Rusu şi Alexandru Zolotco, Alexei Armaş (PLDM), Vladimir Paladi (PDM), Nicolae Grati (PSRM), Dumitru Simon (PLM), Constantin Balaban (PPRM). Nu a participat la dezbateri Serghei Ianenco, candidatul PP “Partidul Nostru”.

A moderat dezbaterile Gheorghe Motricală, redactorul-şef al ziarului “Est-Curier”, care a adresat candidaţilor întrebări ce vizează platformele lor electorale.

Moderator: Numiţi trei probleme majore cu care se confruntă la moment locuitorii or. Criuleni  pe care urmează să le soluţionaţi de îndată ce veţi deveni primar?

 D. Goncearenco (PCRM): – Străzile asfaltate şi iluminate şi aprovizionarea cu apă potabilă în regim non-stop a întregului oraş Criuleni.

M. Colesnicenco (BE “PPEM Iurie Leancă”): – La cele spuse de dl Goncearenco, aş mai adăuga transportul public în oraş şi construcţia unei porţiuni de trotuar de la str. Ştefan cel Mare până la grădiniţa “Spicuşor”. E o problemă acută pentru copii şi părinţii lor, plus iluminarea străzilor.

E. Rusu, candidat independent: – Eu consider că cele mai grave probleme şi cele mai urgente sunt proiectele investiţionale în toate domeniile; asigurarea unui viitor intelectual al copilaşilor noştri care merg la grădiniţă, şcoală sau liceu; susţinerea părinţilor şi buneilor noştri şi a celor care sunt socialmente vulnerabili.

A. Zolotco, candidat independent: – Una dintre cele mai importante probleme ar fi amenajarea spaţiilor verzi şi intrărilor în oraş, să se cunoască că e centru raional. Alt punct – pavarea trotuarului de la intersecţia 31 August cu Ştefan cel Mare până la spital, pentru că cel care merge cu automobilul a văzut de nenumărate ori mame cu cărucioare pe partea carosabilă, ceea ce devine periculos pentru viaţa pietonilor. Altă problemă – să asigurăm alimentarea calitativă pentru grădiniţele de copii, să renunţăm la principiul cel mai mic preţ şi să ne conducem de principiul cea mai calitativă producţie la un preţ accesibil.

A. Armaş (PLDM): – Sunt de acord cu construcţia şi reabilitarea apeductului şi sistemului de canalizare, problemă actuală şi pentru Ohrincea şi Zolonceni; construcţia şi reparaţia drumurilor; reprofilarea căminelor sau altor încăperi fără gospodar în apartamente pentru tineri, ca să-i ţinem alături de  noi.

V. Paladi (PDM): – În Criuleni, sunt mai mult decât trei, probleme majore. Sunt de accord cu problema apei şi canalizării, care trebuie construite până la capăt, aş fi de acord cu asfaltarea drumurilor, dar astăzi o mare parte din copiii de vârstă preşcolară nu frecventează grădiniţa, de aceea cred că prioritar este deschiderea a încă 5 grupe la grădiniţa “Mesteacănul”, procurarea utilajului necesar pentru asta (lenjeria, veselă, reparaţia încăperilor, mobila).

N. Grati (PSRM): – Sunt de accord cu cele spuse până la mine şi vreau să mai adaug că problema numărul unu este crearea locurilor de muncă în orăşel. Problema a doua, este amenajarea proastă a satului Zolonceni, care nici nu seamănă să fie în componenţa primăriei Criuleni, dar undeva prin Africa; preţul exagerat la apă – eu aş spune că apa în Criuleni ar trebui să fie mai ieftină.

D. Simon (PLM): sumedenia de probleme legate de cetăţenii primăriei Criuleni le pot grupa în trei categorii. Prima ar fi acces la reţeaua de apeduct şi canalizare pentru toţi cetăţenii din teritoriul primăriei, inclusiv satele respective; 2. drumurile reparate şi străzile illuminate; amenjarea spaţiilor verzi şi a terenurilor de joacă pentru copii pe tot teritoriul; 3. conlucrare cu agenţii economici din teritoriul în direcţia deschiderii noilor locuri de muncă şi întăriri bazei fiscale, deoarece suntem la autofinanţare, şi susţinerea tinerilor pentru a deschide afaceri mici şi mijlocii.

Moderator: În cazul în care veţi deveni primar, pe ce chestiuni vă veţi axa în primele 100 de zile?

D. Simon: – În prima sută de zile multe nu dovedeşti să realizezi, dar eu aş face cunoştinţă cu cele lucruri bune începute de actuala conducere, pentru că tot ce-i bun trebuie prelungit mai departe. Împreună cu consilierii locali aş analiza toate propunerile şi toate problemele înaintate de către alegători care să le includem într-un plan de măsuri, într-un plan strategic de dezvoltare a oraşului şi a satelor respective şi în baza acestui plan strategic – APL îşi va organiza lucrul în direcţia scrierii proiectelor, atragerii investiţiilor şi rezolvării problemelor pe care le-am enumerate în priorităţile expuse la prima întrebare.

N. Grati: – Eu aş spune, prelungirea programelor actualmente începute de echipa dlui Onişciuc, proiectate şi foarte durabile. Nu sunt de accord cu cuvântul platformă. Poate fi platformă de gunoi, sau altceva, dar noi trebuie să întrebăm ce solicită populaţia, sau, cum era înainte, “nacazî” (n.r. – din limba rusă – “sarcini”). Trebuie să întrebăm populaţia şi mult depinde nu de primar, dar de echipă.

V. Paladi: – La prima şedinţă după instituirea consiliului, vom stabili un plan de dezvoltare socio-economică a oraşului, în care vom include toate problemele arzătoare, ca să putem sîă ne adresăm după granturi sau proiecte. Reparaţia străzilor – urgent, pentru că sunt străzi care dacă ajungem până la timpul de iarnă, sunt un pericol pentru traficul rutier. Consider că trebuie luate măsuri rapide pentru pregătirea instituţiilor către sezonul de iarnă. Sunt de acord că trebuie să continue lucrurile începute de primarul anterior.

A. Armaş: – Pentru că suntem în anotimpul de vară, în prima o sută de zile eu aş face reconstrucţia parcului Eminescu, reamenajarea plajei orăşeneşti, de care avem nevoie la momentul de faţă. În primele 100 de zile eu aş scoate toţi tufarii de pe drumul central şi aş pregăti terenul pentru ca toamna, când se va răci timpul, să semănăm iarbă, să scoatem problema prăşitului şi plivitului în toată ziua a buruienilor de pe drum. Asta va fi pe 5-6 ani înainte, iar lucrătorii se vor ocupa cu alte treburi.

A. Zolotco: – Dacă voi ales, în primul rând m-aş adresa cu un mesaj de mulţumire celor care m-au ales, mi-au acordat încrederea ca să ajung la funcţia de primar.- Al doilea ce aş face – m-aş ocupa de identificarea problemelor şi priorităţilor. Vom avea un consiliu , din care vor face parte consilieri din diferite partide, în care cetăţenii au avut încredere. Deci, vom identifica problemele importante, asupra cărora vom lucra în comun.

E. Rusu: – Eu, în primele 100 de zile, merg din casă în casă, împreună cu consilieri, fac cunoştinţă cu populaţia din Criuleni, aflu problemele lor reale, cum am făcut cu semnăturile, le înregistrez conform legii, în baza cererii, după care mă întorc împreună cu consilierii şi le rezolvăm Doi: mă întorc la instituţiile ce aparţin primăriei (grădiniţa, şcolile), şi vedem şi acolo care sunt problemele, după care ne apucăm de ele.

M. Colesnicenco: – Dacă este vorba de probleme care urmează a fi puse pe rol în primele 100 de zile, acestea trebuie să facă parte din acelea probleme cu care oamenii se confruntă demult şi aşteaptă o soluţionare cât mai urgentă. Acestea ar fi: extinderea numărului de grupe la grădiniţa “Mesteacănul”, organizarea transportului public în Criuleni şi cea mai arzătoare problemă ar fi redirecţionarea apelor pluviale care se scurg din partea de deal a oraşului şi de fiecare dată inundă bulevardul. O altă preocupare urgentă ar fi problema plajei, fiindcă sezonul estival începe şi oamenii trebuie să se odihnească în condiţii normale, civilizate.

D. Goncearenco: – Eu văd că aici s-a adunat o echipă puternică şi dacă câştig primăria, văd în faţă oameni cu viziuni foarte bune, nu vă supăraţi – e o glumă. Primele o sută de zile: prima şedinţă – festivă, până la a doua şedinţă se pregăteşte planul strategic de activitate al primarului şi consiliului local pentru următorii 4 ani. Eu nu promit că în primele 100 de zile vom face din Criuleni un rai, promit că în acest program vor fi incluse doleanţele alegătorilor. Promit că în fiecare an voi da darea de seamă în faţa alegătorilor pe fiecare punct din program.

Moderator: În opinia dumneavoastră primăria Criuleni este afectată de coruţie? Dacă da, care ar fi problemele, pentru soluționarea cărora oamenii sunt gata să dea bani?

 D. Goncearenco: – Sunt jurist, există prezumţia nevinovăţiei şi nu pot spune că сineva este corupt. Există organe competente să facă asta. Toate şedinţele consiliului sunt publice, orice persoană are dreptul să participe la şedinţă, să asculte, să-şi spună viziunea. Dacă câştig primăria, nu vom face revizia greşelilor precedentului primar, dar vom merge înainte ca de la zero.

M. Colesnicenco: – Bineînţeles, că nu am dreptul să pun notă şi să dau aprecieri activităţii primăriei, dar mă îngrijorează faptul că începând cu anii 2000, pe parcursul a 15 ani, nici un primar nu a fost reales pentru două mandate. Aceasta vorbeşte despre careva lucruri. În cazul că voi fi ales în funcţia de primar, m-aş strădui să desfăşor activitate totalmente transparentă. Nu aş lua decizii de unul singur. M-aş strădui să nu închei nici un fel de tranzacţii de unul singur. De fiecare dată aşi forma o comisie în mod ad-hoc pentru fiecare caz aparte şi m-aş strădui să implic un cerc mai mare de oameni pentru soluţionarea oricăror probleme, inclusiv încheierea tranzacţiilor cu antreprenorii, ca să fie un process transparent totalmente, să excludem bănuielile de delapidare a surselor băneşti. În componenţa comisiilor de licitaţie vor fi incluşi consilierii şi persoane din domeniul de specialitate, iar eu mă voi strădui să nu am drept de vot. Comisiile vor fi făcute în aşa fel, încât nimeni să nu cunoască persoanele de care depinde decizia până în ziua licitaţiei sau alt gen de concurs şi să nu-i poată influenţa până la concurs.

E. Rusu: – Din punctul meu de vedere, primăria nu că este coruptă, în Republica Moldova toată lumea trebuie să facă ceva ca să existe. Opinia mea este că problema stă în mentalitatea omului. Dacă am dori să facem o schimbare spre modernism, dacă am dori toţi, nu ar fi corupţie. Dar oamenii nu vor. Ei stau unde stau şi le convine că s-a dus, a dat un litru de lapte pe o stampilă, a fugit acasă şi are dovadă că e sănătos. Nu e normal aşa. Dacă ar dori omul, care votează, dacă ar înţelege că trebuie să meargă spre schimbare, trebuie să lase unii tineri care să vină cu idei noi, perspective noi, pentru viitorul oraşului şi pentru copilaşii, părinţii noştri, care stau în stagnare. Eu cred că toate instituţiile în Republic Moldova sunt corupte.

A. Zolotco: – Nu vreau să vorbesc pentru faptele altora – să răspundă ei. Pentru viitor vreau exact aşa cum sunteţi aici – prezenţa “Est-Curier” la toate şedinţele, acestea să fie transparente, filmate video, prezenţa cetăţenilor tot este necesară.

A. Armaş: – În toate gazetele se vorbeşte despre corupţie, în toată ziua se vorbeşte despre asta. Eu nu pot spune nimic despre primăria Criuleni şi a satelor Ohrincea şi Zolonceni, că dacă ar fi fost ceva, era să fie dosar penal la poliţie. Eu cred că noi trebuie să fim în primul rând patrioţi ai ţării. Noi nu ne înaintăm să facem corupţie, dar ne înaintăm ca să facem regulă, să facem regulă în aşa fel, încât să nu furăm, dar să aducem, ca oamenii să ne mulţumească peste patru ani. Şi ar fi bine, după cum a spus şi dl Colesnicenco, ca primarul să-l alegem acuma şi să uităm, să meargă înainte. Trebuie să găsim un om care să facă regulă pe mai mulţi ani. În primărie e necesar un jurist, care să supravegheze toate tenderele, achiziţiile publice ca să fie un om priceput şi să nu auzim de probleme de acestea.

V. Paladi: – Despre corupţie vorbesc toţi, cui nu i-i lene. Aş spune aici că în primăria or. Criuleni déjà este comisie care jurizează toate tenderele, totul se face conform legii. Noi procurăm, conform legii, la preţurile cele mai mici. Agenţii economici însă, deseori pun în vânzare produse neconforme. Arnautca poate fi ambalată în pachet de 1 kg, dar când le cântărim vedem că sunt doar 750 de g. Găinile îngheţate în pachete cântăresc 18 kg, cu tot cu gheaţă, iar carne e doar 15 kg. Asta oare nu e corupţie? Carnea înăbuşită poate fi adusă cu termen de valabilitate care expiră peste 2 zile după ce a fost livrată. Cine face avantajele acestea? De ce primăria este ţinută sub uşă la agenţia de achiziţii publice? Primarul este obligat să îndeplinească deciziile consiliului local şi strict să urmărească cheltuielile pentru asta. Pe viitor ar fi bine un primar să lucreze 2,3 sau 4 mandate, ca să-şi finalizeze ideile, planurile şi să cunoască lucrul mai bine. Certificatele pe care le eliberează primăria nu sunt obiect de corupţie în primărie. Corupţia începe de la legile imperfecte şi controversate.

N. Grati: – Corupţia este şi în ţară, şi în Criuleni. Dar nu-i de vină primarul, ci consilierii. Vă spun de ce: am sector de pământ după Poltava. Mi-au sunat acasă şi mi-au spus: dacă nu dai pământul, matale o să ai probleme. I-am spus: ia-ţi şi pământul, numai nu mă speria. Oameni buni, cine sunt aceşti oameni? Dl Armaş, matale îi cunoşti? Oare nu de funcţionarii  primăriei sunt ei informaţi?

V. Paladi: – De la cadastru, primăria nu duce evidenţa cadastrală.

A. Armaş: – Eu prima dată aud!

N. Grati: – Consiliul ar trebui să fie în serviciul poporului, dar să nu rupă ce a mai rămas. Despre achiziţii: avem în Criuleni şi cartofi, şi de toate celea. Ne trebuie nouă prajul sau mărarul din Polonia?

D. Simon: – Şi primarul, şi consiliul local sunt obligaţi să respecte legea cu privire la administraţia publică locală. Şedinţele consiliului local sunt publice, poate participa oricine. Dar practic 50 % din familiile din Criuleni au compiutere, ei pot vedea hotărârile pe pagina web a consiliului local, pe panouri informaţionale, în presa locală. Trebuie să avem transparenţă totală şi vor dispărea multe probleme. Actele de corupţie sunt rezultatul implicării cuiva, care stă pe o treaptă mai sus. Conform legii 158, dacă funcţionarul public îşi dă acordul doar pentru falsificarea sau fraudarea anumitor documente, el trebuie eliberat din funcţie.

 M. Colesnicenco (replică): – Chiar dacă se admit acte de corupţie în activitatea primarului, vina este a Consiliului local, fiindcă acest organ are şi dreptul de a controla activitatea primarului, îndeplinirea deciziilor consiliului.

C. Balaban: – Corupţia la noi e de când s-a născut copilul şi până termină şcoala şi se duce la lucru, dar noi azi spunem că primarul nu-i vinovat. Primarul e vinovat! Consilierii sunt aleşi de popor. Arătaţi-mi un primar, care a făcut vreo şedinţă cu poporul şi a lămurit că consilierii nu apără interesele satului, nu apără interesele primarului. Eu mă duc mai des la şedinţele consiliului, ca plătitor de impozite, şi mă interesează, cum se cheltuie banii. Dl Grati zice că a fost sunat: dacă te temi, o să te distrugă, trebuie să ne unim, dacă sunt asemenea semnale. Dar noi ne temem, ori de funcţia noastră, ori ne temem de raket. Raket acum nu este, acuma statul este raket. Corupţia depinde de noi. Chiar dacă primarul a văzut că i-au fost aduse produse necalitative, arătaţi-mi un act, prin care i-aţi întors sfecla sau cartofii înapoi!

Moderator: Credeţi că adunările generale cu populaţia ar ajuta la contracararea corupţiei?

C. Balaban: – Adunările trebuie să fie mai dese şi populaţia trebuie să ştie pe cine a ales. Consilierii dacă vin în Consiliu, ei cred că dacă a venit el trebuie numai să ia ceva: un loc de casă, un loc de garaj. Eu atâtea probleme le ridic la consilieri, dar până în ziua de azi nu le văd rezolvarea. Şi apoi, o organizaţie plăteşte, dar zece nu plătesc. Întrebare către V. Onişciuc (prezent în sală): cât plătesc magazinele ambulante care vând cârnaţ în Criuleni?

V. Onişciuc: – 4 mii de lei pe an.

C. Balaban: – Dar ştii ce vânzări au avut de Hram? 50 de mii în 2 zile. Dacă ar achita în buget 20%, deja ar fi 10 mii de lei! Banii se duc în alte raioane! De unde să avem bani în buget dacă carierele nu achită impozite pentru nisipul extras?

V. Paladi: – Bugetul primăriei se formează din trei componente principale: impozitul pe venit din salariu (70%), impozitul funciar, impozitul pe imobil şi taxele locale. TVA se duc în bugetul de stat, din care se întreţin şcolile şi grădiniţele. Dacă nu ai bani în buget, eşti nevoit să te gândeşti ce mai poţi vinde ca să aduni bani la buget.

(Moderatorul încheie discuţia la acest subiect).

Moderator:  Cum vedeţi dezvoltarea în or. Criuleni a unei zone turistice în condiţiile în care 6 luni pe an oraşul este inundat de fum toxic, care provine de la gunoiştea ce arde instantaneu? Cum scăpăm de această catastrofă ecologică?

D. Simon: – Problema e de mulţi ani, gunoiştea arde şi astăzi. Atunci când a fost posibilitatea de a aduce o linie de reciclare a gunoiului, unii concurenţi electorali la alegerile din 2011 au pus piedici şi din cauza lor fabrica de reciclare a gunoiului se contruieşte azi la Coşniţa, dar nu în Criuleni. Cred că trebuie să apelăm la Fondul Ecologic, de atras investiţii şi de a construi o linie de reciclare, uzină, fabrică la Harunca, tomberoane de colectare selectivă.

N. Grati: – Zona Criuleni e o zonă turistică bună. Poate cuprinde o parte din  Criuleni, până la Măşcăuţi. Am început cândva un asemena proiect. Sunt diferite proiecte, programe, se poate de izbutit, cu toate că multă vreme se vorbeşte despre gunoişte, şi la nivel local, şi la nivel republican, şi se spală o grămadă de bani prin Ministerul Mediului. Cândva am creat 12 gunoişti amenajate în r-l Criuleni, de 30-40 mii de lei. Azi – nici nu vreau să vorbesc…

V. Paladi: – Începutul despre care spune dl Grati – proiectul traseului “Cea mai veche şosea din Basarabia” – a fost pus, dar în ultimii ani s-a uitat despre acest proiect. La noi mulţi aşteaptă să facă cineva ceva, dar dacă se începe, atunci e gata să dea cu bâta, să invidieze. E o situaţie straşnică. Gunoiştea este acum un focar, am avut proiect, pe care l-am pierdut, spre marea bucurie a unor oameni care sunt prezenţi acum în sală. Eu cred că atunci, când se începe azi un lucru, a se implementa ceva, e nevoie să fie informat fiecare cetăţean, pe mahale făcute adunări. Noi atunci am vrut să reciclăm, nu să ardem gunoiul – sunt două noţiuni diferite.

A. Armaş: – Eu cunosc doar un loc unde noi putem să aducem bani şi să aducem turişti  –  “Peştera Surprizelor”. Dacă o să facem popas pentru turişti, vom avea zonă turistică şi foarte mulţi oameni vin şi se interesează de aceste locuri.

A. Zolotco: – Am şi un program legat de staţiunea turistică. Ne dorim o staţiune turistică de tipul celei de la Vadul lui Vodă. Sunt mai multe locuri pitoreşti pe malul Nistrului şi vedem, prin atragerea investiţiilor, crearea unor baze de odihnă sau tabere pentru copii. Legat de gunoişte – împrejmuirea gropii de gunoi cu o plasă, cel puţin; reabilitarea accesului către gunoişte, pentru ca oamenii să nu descarce gunoiul pe deal din cauza glodului de pe drum.

E. Rusu: – Cât priveşte turismul, eu îl văd numai în zona peşterei, pentru că pe malul Nistrului, când inundă plaja, nu o să fugi cu căsuţele şi copilaşii, este imposibil să faci ceva super acolo. Ca să vorbim şi de gunoi, este o chestie de acasă, din familie. Ţine de cei şapte ani de acasă. Dacă nu ştie copilaşul să ducă gunoiul la urnă, înseamnă că nici mama sau tata, nici bunelul sau bunica nu ştiu acest lucru. Cred că gunoiul trebuie sortat în tomberoane separate, cum e la Bucureşti. Putem găsi investiţii pentru acest proiect.

M. Colesnicenco: – Odată ce este vorba de o zonă turistică sau despre turismul rural, aş menţiona că trebuie să conştientizăm faptul că trăim într-un orăşel foarte avantajat din acest punct de vedere. Foarte mulţi visează să trăiască în asemenea condiţii naturale, dar noi nu le apreciem la justa valoare. Cu excepţia gunoiştii, care ia foc din senin, nu avem uzine sau fabrici care să ne polueze aerul. Ar trebui să depunem eforturi pentru a schimba la înfăţişare oraşul nostru, să-l înfrumuseţăm, să-i schimbăm aspectul. În primul rând, aş propune ca în cadrul întreprinderii municipal să avem sere în care să creştem răsadul de flori de diferite specii şi să facem oraşul frumos, şi vizitatorilor să le fie plăcut.

C. Balaban: – Eu aş spune că raionul Criuleni, de la barajul Dubăsari până la Oniţcani, se consideră o zonă cu cel mai curat aer. Cred că malul Nistrului trebuie adus la o condiţie bună. Numai de noi depinde curăţenia. Şi nu neapărat nu este drum până la gunoişte, dar câte movile de gunoi, descărcate din tractoare sunt pe dealuri! Trebuie să fie traşi la răspundere oamenii, care fac asta. La noi nu se face asta, că e cumătru sau altceva, dar în ţările civilizate aceste lucruri nu sunt tolerate. Malul Nistrului trebuie de făcut, că este pericol de inundare. La Vadul lui Vodă e acelaşi relief, dar acolo propruetarii au întărit malul şi nu se mai tem de greutăţi.

D. Goncearenco: – Când vă ascult dintr-o parte – toţi cunosc legile. Dar când persoana ajunge consilier sau primar, uită de popor. Aici la dezbateri – personal aş vota pentru fiecare. La distanţa de 500 m de localitate nu poate exista nici o fabrică de selectare, ardere sau prelucrare a deşeurilor. În patru ani raionul Criuleni a câştigat un proiect în valoare de 1 mln 200 mii de euro, care prevede platforma de prelucrare şi selectare a deşeurilor pe un poligon din s. Chetrosu, comuna Hruşova. Acum au intrat în proiect Coşerniţa şi Boşcana. Tomberoanele sunt procurate, vara aceasta vom primi 2 maşini, iar aici în Criuleni se poate de instalat platforme cu tomberoane pentru selectarea gunoiului. Acum se cere urgent formarea unei comisii cu reprezentanţii Ministerului Mediului şi să fie lichidată gunoiştea de la Harunca, care se aprinde singură, şi să intrăm cu satele vecine în proiectul de la Hruşova. Referitor la starea Nistrului şi a digului – investitorii vin, dacă consiliul local le vinde terenul şi atunci sunt de acord să investească.

M. Colesnicenco, replică lui Goncearenco: – Ar trebui cel puţin să instalăm urne pentru gunoi în tot oraşul, nu doar pe câteva străzi centrale.

E. Rusu: – Pentru Comunservice trebuie de adus maşini normale de salubrizare.

Moderator: Bătrâneţe – haine grele. Ce facem pentru ca să atragem pensionarii, persoanele de vârsta a treia, la viaţa socială activă, astfel încât ei să se simtă utili şi nicidecum abandonaţi?

D. Goncearenco: – Partidul Comuniştilor, pe parcursul ultimilor 12 ani, tot timpul le-a acordat cea mai mare susţinere oamenilor în vârstă. Platforma din 2011 conţinea vreo 3-4 puncte aparte pentru această categorie de cetăţeni. Şi în programul actual susţinerea pensionarilor şi inavlizilor este un punct aparte. Pentru bătrâni ne propunem să amenajăm curţile blocurilor locative cu condiţii de odihnă, dacă ies seara să aibă o bancă, un foişor, să se întâlnească şi să discute. Drumurile trebuie să fie asfaltate şi illuminate.

C. Balaban: – Am spus, că a fost o primăriţă, Varvara Dragailo, care ştia fiecare pensionar, veteran, păduchios – pe fiecare îi ştia. Noi trebuie mai întâi să-i cunoaştem, după care să-i ajutăm, Nu trebuie de ajutat pensionarii, care fac abuz de băuturi. Trebuie să-i ajutăm pe cei, care au muncit toată viaţa şi au lăsat în urma lor folos, nu pe cei leneşi.

M. Colesnicenco: – Sunt de acord cu dl Goncearenco – să amenajăm în curtea fiecărui bloc locativ locuri de odihnă, ca bătrânii să aibă posibilitate să iasă, să se simtă membri utili ai societăţii. M-aş gândi la cum asigurăm accesul la cele mai întrebate servicii la primărie, sau ale CTAS, prin amplasarea la etajul I a unui birou special. M-aş gândi în ce mod să colaborăm cu tineretul pentru a ajuta bătrânii pe timp de iarnă, în special, cei singuratici, care nu au rude sau copii.

E. Rusu: – Pentru ca pensionarii să se simtă bine, ar trebui să le amenajăm un părculeţ al lor, să le distribuim ajutoare sociale, ajutoare umanitare, să se simtă necesari. Trebuie să-i stimulăm să participe la viaţa socială.

A. Zolotco: –  Pensionari avem nu doar la blocuri. Cei, care au dus secţia de paşapoarte în deal nu au ţinut cont de pensionari. Trebuie de selectat pensionarii, care au într-adevăr nevoie, nu cei, care nu vor să facă nimic şi stau doar cu sticla. E nevoie de ajutorat pensionarii pe timp de iarnă, cu lemne de foc, iar vara – cu treburi casnice, penru că o persoană în vârstă care se mişcă cât de cât este foarte fericită că o poate face.

A. Armaş: – Trebuie să avem evidenţa permanent a persoanelor de vârsta a treia, să-i cunoaştem dacă cinsteşte sau este bolnav. Cred că e necesară cantina socială. Cum văd eu cantina socială?

Foarte des mă sună medicul legist şi îmi spune: dl comisar, veniţi să luaţi cadavrul, fiind vorba de persoane singuratice. Noi trebuie să-l îngropăm cu tractorul de la Comun-service. Eu văd că dacă bătrânul a decedat, primarul, împreună cu preotul, (primarul aduce sicriu), în cantina social au adus cadavrul, l-au ţinut o noapte acolo, este pomenit, s-a făcut parastasul, i se pune o masă de pomenire, ca acest om să fie îngropat ca un om care a trăit pe pământul nostru şi în orăşelul nostru. În cantina socială, după părerea mea, primarul, împreună cu preotul, o dată în săptămână trebuie să hrănească persoanele care nu au ce mânca, mai ales pe timp de iarnă. Eu vreau ca în or. Criuleni să facem magazine aparte pentru pensonari, cu evidenţă strictă, ca să nu apară personae mai tinere. Aş face un registru al persoanelor, care au trăit în cuplu 50 de ani, iar primarul să îi felicite cu un cadou şi un cuvânt de mulţumire.

V. Paladi: – Pensionarii care azi primesc pensii mizerabile. Noi am încercat să facem magazine pentru pensionari, dar nu cumpărau pensionarii, ci alţii, a dat faliment magazinul. Evidenţa pensionarilor se face, în primărie – sunt peste 2 mii de persoane. Noi n-o să-I scoatem azi să danseze. În bugetul primăriei nu sunt prevăzuţi bani pentru înmormântarea celor pe care nu-i cunoaştem, care sunt găsiţi morţi în oraşul nostru sau în împrejurimi.

N. Grati: – Această categorie de populaţie  este cea mai dezamăgită de partidele politice,  care îşi aduc aminte de ei o dată la patru ani. Din partea primăriei ar trebui o evidenţă clară a pensionarilor, să fie ajutaţi pe timp de iarnă. Despre ospătărie se vorbeşte de vreo 10 ani de zile, dar nu se mişcă lucrurile.

D. Simon: – În privinţa situaţiei persoanelor în etate conducerile precedente a primăriei au întreprins unele acţiuni pentru ameliorarea stării lor. Cantina social trebuie să fie deschisă. Criuleni este avantajat în privinţa asta pentru că avem centrul pentru bătrâni. În fiecare primărie este asistent social, care trebuie să identifice persoanele în etate care necesită primul ajutor. Un lucru necesar  în or. Criuleni este amenajarea bulevardului Biruinţa, de care s-ar putea bucura şi bătrânii.

 Moderator:  Care sunt argumentele forte, care i-ar convinge pe alegătorii încă nehotărâţi să vă aleagă la cârma orăşelului anume pe Dvs.?

D. Simon: – Eu cred că experienţa mea de 35 de ani, dintre care jumătate în APL şi 7 ani în funcţie de demnitate publică, m-ar ajuta în rezolvarea multor probleme. Unele le-am soluţionat şi pentru or. Criuleni: stadionul, a doua jumătate a Centrului pentru persoane în etate, cinematograful reprofilat în sală sportivă, casă cu 70 de apartamente – am experienţă, cunosc care uşi trebuie deshise, ştim a scrie şi înainta proiecte. Dacă voi fi ales, am să fac faţă cerinţelor.

M. Grati: – Am lucrat în Criuleni 47 de ani. Problemele orăşelului mi-s cunoscute. N-am ce mă uita peste Nistru, sau peste Prut. Primul lucru pe care îl voi duce până la capăt, este staţia de epurare, care a costat milioane şi nu e finisată.

V. Paladi: – Aş convinge oamenii prin faptele pe care le-am făcut, prin fapte bune. Dacă dumnealor ar vrea să mă voteze, le voi fi recunoscător.

A. Armaş:  Se primeşte nu chiar bine când te duci la persoane… Mie parcă mi-i ruşine că eu mă duc să rog să mă aleagă primar. Eu aş vrea ca societatea să-l vadă că el e bun de primar şi să-l aleagă societatea. Eu  cred că un primar trebuie să fie ca pildă, ca îndrumător şi să fie alături de societate patru ani, şi la bine şi la rău.

A. Zolotco: – Ţinând cont de faptul că avem nevoie de o continuitate, ca să facem să fie ales primarul pe un termen de 8 ani, mai mult, consuder că sunt tânăr, formez o echipă cu doi consilieri independenţi, la fel tineri, avem studiile necesare, am văzut partea bună a ţărilor europene şi vrem să facem un oraş frumos, ca prin faptele noastre să se bucure şi pensionarii, şi ceilalţi locuitori ai oraşului.

E. Rusu: –  Stmaţi criuleneni, pentru a avea un oraş modern, pentru a susţine viitorul intelectual al copiilor noştri, penrtru a ajuta părinţii şi buneii noştri, rog să mă votaţi pe data de 14 iunie la funcţia de primar şi haideţi împreună sa facem o schimbare. Nu uitaţi: voi sunteţi puterea acestui oraş. Vă mulţumesc şi cu Doamne ajută!

M. Colesnicenco: – Stimaţi alegători, am studii superioare şi tehnice, şi juridice. Eu consider că am toate capacităţile şi calităţile de  a face faţă cerinţelor funcţiei de primar. Mă voi strădui să manifest un comportament corect  faţă de toate catregoriile de populaţie, mă voi strădui să am activitate transparentă, să asigur o conlucrare armonioasă şi eficientă între primar, primărie şi consiliu local.

C. Balaban: – Sunt născut în Criuleni, am lucrat 42 de ani, de la hamai până la preşedinte UCOOP. Eu doresc să facem schimbări logice în Criuleni, să câştigăm singuri banii, nu să-i luăm de undeva să fim datori. Oricine va fi primar, dacă localitatea va susţine acest om, se vor face schimbări. O dată în trei luni de zile primarul trebuie să-şi dea darea de seamă în faţa populaţiei. Dacă n-ai făcut –  pleacă. Dacă Dvs n-o să vă placă ce fac eu, voi pleca.

D. Goncearenco: –  Am 44 de ani, sunt născut în maternitatea din Criuleni, am locuit aici toată viaţa. Programul care-l avem reflectă toate problemele. Eu promit că nu voi spune niciodată că nu avem posibilitate, că bugetul e mic, că avem 10 mln. 700 mii, eu voi găsi posibilitate şi acest program va fi îndeplinit. Ne susţin ţări, ne susţin ambasade, nu au refuzat niciodată granturi. Eu vă promit că programul va fi îndeplinit. Nu vin la primărie să fur, eu într-adevăr o să lucrez pentru primărie, pentru oraş, şi personalul primăriei o să lucreze pentru oraş, nu pentru interesele cuiva.

Moderatorul a acordat dreptul de a pune întrebări publicului din sală. Întrebările publicului şi răspnsurile candidaţilor le puteţi vedea în varianta video, pe pagina web a publicaţiei www.estcurier.md

Dezbaterile publice au fost organizate de Asociația Presei Independente în cadrul proiectului ”Campanie de informare şi educaţie electorală pentru alegerile locale 2015“, cu suportul Consiliului Europei.

Comments

comments