Investiţiile capitale la nivel local – aspecte legale, metodologie, transparenţă

Fiecare campanie electorală lansează promisiuni de schimbare spre bine, modernizare a localităților, soluționarea unor probleme majore. Pretendenții la funcția de primar, consilieri locali promit, promit, promit, dar veridicitatea promisiunilor nu ține doar de voința lor, capacitatea bugetului local și abilitățile manageriale ale noului primar. La expirarea mandatelor conducătorilor APL rămân multe proiecte nefinisate, dar noii edili lansează noi idei şi proiecte. Sunt lacune în planificarea investiţiilor capitale, căci  APL dispun de capacităţi profesionale limitate şi deseori lipsesc procedurile clare, ce ţin de planificarea şi gestionarea investiţiilor capitale.

Lipsă de abordări bazate pe priorităţi e o altă deficiență.

Identificarea unor investiții capitale, ce nu corespund obiectivelor de dezvoltare pe termen lung.  Insuficienţa de resurse financiare.

Perioade lungi de implementare a proiectelor, proiecte nefinisate.

Ineficienţa alocării resurselor financiare puţine. Distribuirea resurselor pe proiecte mici, fragmentate şi fără prioritate, doar să raporteze la sfârșit de mandat că s-a făcut ceva.

Situațiile enumerate mai sus nu sunt o raritate, de aceea e important ca cetățeanul ce asigură activitatea funcționarilor publici și organelor statale să cunoască și să fie părtaș la gestionarea banilor publici.

Din 2016 toate bugetele locale trebuie să fie elaborate, aprobate şi executate în baza programelor de cheltuieli.

Există două grupuri mari de cheltuieli bugetare: cheltuieli curente și cheltuieli capitale (investiţii capitale, reparaţii capitale). Deși cheltuirea oricărui ban public trebuie să fie în vizorul cetățenilor,  care,  de fapt, prin contribuțiile lor formează banii statului, investiţiile capitale sunt subiecte de interes public major. E vorba de sume mari, dar și de eficiența investițiilor respective. Când vorbim de investiţie capitală publică  presupunem cheltuială bugetară destinată creării mijloacelor fixe, inclusiv, construcţia şi/sau renovarea, reconstrucţia sau extinderea mijloacelor fixe existente, care trebuie să asigure un proces participativ în selectarea obiectului investiţional în baza priorităţilor.

Responsabilităţile revin APL, dar participarea activă a localnicilor crează premise pentru investiţii cu succes, asigură eliminarea grupurilor de interese în cadrul achizițiilor publice și vizibilitatea beneficiilor din implementarea proiectului investiţional.

Principiile de bugetare şi gestionare a investiţiilor capitale:

Principiul planificării strategice – propunerile de proiecte de investiţii capitale se supun unui proces de prioritizare din punctul de vedere al impactului asupra localităţii beneficiare şi stabilite în documente de planificare strategică pe termen mediu.

Principiul performanţei – presupune că alocarea resurselor pentru proiectele de investiţii capitale şi rapoartele de implementare a acestora se fundamentează pe performanţă.

Principiul raportului cost-calitate – beneficiarii de proiect trebuie să asigure utilizarea resurselor bugetare  în mod econom, eficient şi eficace, asigurând un nivel înalt al raportului cost-calitate.

Cadrul legislativ actual deși nu oferă mână liberă APL în gestionarea surselor locale, fiind lipsă Legea privind descentralizarea finanțelor publice, totuși, permite implementarea unor proiecte locale de anvergură. Astfel, administrația publică locală are următoarele referințe legale pentru investiții capitale: Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, în aplicare parţială din 2015, integrală – din 2016.

–  Legea finanţelor publice locale, în redacţie nouă, în aplicare pilot din 2014, la nivel naţional – din 2015.

– Regulamentul cu privire la investițiile capitale publice, HG 1029 din 19.12.2013.

– Ordinul MF Nr. 185 din  03.11.2015.

– Indicaţiile metodologice anuale pentru elaborarea bugetului, autor Ministerul Finanțelor:

– Sursele financiare pentru investiţii capitale

– Surse proprii, bugetul APL.

– Transferuri de la alt nivel de buget, inclusiv bugetul de stat.

– Împrumuturi sau credite, interne sau externe. 

Necesitatea consultării priorităților proiectelor de investiții capitale.

Proiectele de investiții capitale trebuie să corespundă priorităților strategice ale localității și necesităților comunității.

Resursele pentru investiții capitale sunt limitate, iar de proiectele de investiții capitale să beneficieze un număr cât mai mare de persoane şi cu efect pe termen lung.

Proiectele de investiții capitale nu trebuie să favorizeze un grup mic de persoane sau grupuri de interese.

Proiectele de investiții capitale trebuie să asigure pe termen lung creșterea bunăstării populației și asigurarea condițiilor, care vor genera noi investiții private și dezvoltarea social-economică a comunității.

Principiile de bugetare şi gestionare a investiţiilor capitale:

– principiul planificării strategice – propunerile de proiecte de investiţii capitale se supun unui proces de prioritizare din punctul de vedere al impactului asupra localităţii beneficiare şi stabilite în documente de planificare strategică pe termen mediu.

– principiul performanţei – presupune că alocarea resurselor pentru proiectele de investiţii capitale şi rapoartele de implementare a acestora se fundamentează pe performanţă.

– principiul raportului cost-calitate – beneficiarii de proiect trebuie să asigure utilizarea resurselor bugetare  în mod econom, eficient şi eficace, asigurând un nivel înalt al raportului cost-calitate

–  principiul sustenabilităţii – presupune că în procesul de planificare şi aprobare a  proiectelor de investiţii capitale se ţine cont şi de costurile de funcţionare şi de mentenanţă ulterioară, după finalizarea acestora.

– principiul realismului – presupune că la planificarea proiectelor de investiţii capitale se ţine cont de disponibilitatea resurselor bugetare şi de capacitatea de implementare a proiectului (surse proprii, transferuri sau de împrumut).

Un proiect de investiții capitale presupune un volum mare de lucru și timp, căci are fazele legale de realizare. Iată care sunt etapele proiectului de investiţii capitale:

– identificarea proiectului şi evaluarea preliminară.

– pregătirea documentaţiei de proiect.

– examinarea şi aprobarea finanţării.

–  implementarea şi monitorizarea.

– evaluarea finală (post-implementare).

Fiecare etapă constă dintr-un ansamblu de activităţi, care se realizează în conformitate cu procedurile stabilite în Regulament. Nici o etapă nu va putea demara înainte de finalizarea etapei precedente.

Pentru a fi siguri că APL își face conștiincios datoria când vorbim de investiții capitale trebuie să ne amintim că, de fapt, Competenţele APL şi centrale sunt următoarele:

– a) elaborează strategii sectoriale de cheltuieli pe termen mediu şi coordonează implementarea lor.

– b) oferă îndrumare şi suport instituţiilor subordonate în procesul pregătirii şi implementării proiectelor de investiţii capitale;

– c) coordonează şi asigură aranjamentele organizaţionale şi instituţionale necesare în procesul de pregătire şi analiză a fezabilităţii proiectelor, precum şi în procesul implementării şi monitorizării acestora;

– d) prezintă spre examinare Ministerului Finanţelor propunerile de proiecte de investiţii capitale şi asigură calitatea documentaţiei de proiect şi a altor informaţii de fundamentare;

– e) elaborează şi prezintă solicitările pentru finanţare din buget a cheltuielilor pentru pregătirea şi implementarea proiectelor;

– f) monitorizează procesul de implementare a proiectelor şi raportează despre performanţa proiectelor de investiţii capitale;

– g) efectuează evaluări post-implementare (ex-post) ale proiectelor de investiţii capitale în domeniile lor de competenţă.

Gh. Motricală

“Publicația a fost finanțată de către Ambasada Britanică Chișinău prin Fondul pentru Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conţinutul acestei publicaţii aparţine autorului, şi nu neapărat reflectă poziţia Guvernului Britanic.”

Comments

comments