Fără miere de mai, dar cu multă răbdare

În acest an mierea calitativă devine un produs deficitar. Apicultorii au ratat primele recolte din cauza schimbărilor climatice.

Ion Pleșca de la Criuleni, care are o bogată experiență în apicultură, deși recunoaște că anul e nefavorabil albinarilor, nu-și pierde cumpătul. A moștenit pasiunea de la bunelul său și zice că ”până te îndulcești, trebuie să rabzi”:

– Înghețurile și seceta au afectat plantele melifere. Flori de salcâm, tei au fost, dar fără nectar. Personal am plantat plante melifere ca să asigur hrana albinelor. Am rezerve în rame pentru a le asigura existența. Mizăm pe floarea-soarelui și alte flori din perioada iunie-august din care se produce mierea polifloră – spune apicultorul criulenean. – Prerogativa anului current nu e extragerea mierii , ci înmulțirea familiilor pentru a echilibra volumul lor de muncă și cantitatea de hrană. Albinele întrun stup pot face și pană la 7 kilograme de miere pentru stâpân, dar depinde de înțelepciunea lui cum o va folosi. – În acest an deficitul de miere poate stimula creșterea prețului? – Creșterea prețului la miere poate fi cu vreo 10 lei, dar nu mă bucură pentru că pot apărea persoane care să profite și să propună produse contrafăcute. Albinarii adevărați țin la calitatea mierii și la numele lor. Nu-i vina apicultorului și nici a cumpărătorului în această situație. Este o regulă în anii nesecetoși că albina își adună hrana pentru ea și prisăcarul are mai puține emoții. Anul acesta e mai dificil. Oricum apicultura e o meserie mai mult pentru îmbogățirea sufletului. Oamenii se ocupă o viață de pricacă și nu au devenit bogați, cum speră unii tineri să facă avere mare repede. Trebuie dăruire și răbdare.

De veridicitatea acestei afirmațții s-au convins și membrii Asociației ”Darul Albinei” de la Cimișeni, apărută la inițiativa Veronicăi Căpătici, directoarea executivă a Asociației Copiilor Surzi din Moldova. Prima „roadă” de miere, din primăvara anului 2019, a fost modestă, iar experții i-au sfătuit să n-o vândă, ci s-o lase pentru hrană albinelor. Anul 2020 a început foarte promițător la „Darul Albinelor”. Toate familiile de albine au trecut cu bine perioada de iarnă, în primăvară au efectuat primele lucrări în stupine. Pe terenul oferit de primărie, au fost plantați 40 de tei și o parcelă cu „Malifera Facelia”, o plantă spre care se orientează tot mai mulți apicultori din Republica Moldova, ce asigură o producție mare de miere. Membrii Asociației sunt convinși că apicultorii care doresc să-și formeze, în imediata apropiere de prisacă, o bază meliferă proprie, trebuie să cultive facelia

Cele 50 de familii de albine, își fac treaba în continuare. Scopul Asociației era de a produce miere eco, însă în acest an recolta va fi simbolică. Veronica Căpătici optează pentru ideea de a contribui la perpetuarea speciei albinelor pe planetă, ele fiind cruciale pentru menținerea echilibrului ecologic și a biodiversității în natură. Astfel prin activitatea socială a întreprinderii „Darul Albinelor” membrii asociației și-au propus inclusiv să susțină mișcarea globală în sprijinul conservării albinelor.

Cimișenenii deocamdată se bucură de zumzetul albinelor, iar apicultorul Ion Pleșca, având mai multă experiență în domeniu ține la piața internă, căci știe că în acest an exportatorii de miere sunt dublu dezavantajați. Frigul şi seceta au dus la reducerea cantitativă a mierii de salcâm cu circa 80%, comparativ cu recolta din anul precedent.

Potrivit lui Ion Maxim, președintele Asociației Naționale a Apicultorilor din Moldova, situația cu care s-au ciocnit apicultorii din Moldova în acest an a fost una fără precedent: „Cunosc foarte mulți apicultori care nu au extras deloc miere de salcâm și au lăsat ceea au cules pentru hrana albinelor, pentru a le întări. Cei mai în vârstă apicultori susțin că nu țin minte în experiența lor să vadă salcâmul în floare și să continue să administreze sirop, iar procedura asta a continuat și-n luna iunie”. La etapa actuală, în țară avem circa 8 mii de apicultori, iar Uniunea Europeană este principala piață de desfacere a producției de miere, către care sunt direcționate circa 90% din volumul de miere exportat. Mierea de salcâm sau de mai cum i se mai spune e cotată bine, ajunge la 150 lei kg, dar nu-i. Mierea polifloră este mai ieftină cu mult, dar tot miere rămâne.

E. Chiriac

În imagine: apicultorul Ion Pleșca

Comments

comments