Era bibliotecarilor reformatori

De 31 de ani îşi petrece cea mai mare parte a timpului printre cititori și rafturile cu cărţi. Mai mult de jumătate din aceşti ani ctitoreşte biblioteca publică din satul Slobozia Duşca, Criuleni. Fire isteaţă şi curioasă, Silvia Vitman se înscrie perfect în noile tendinţe de dezvoltare a bibliotecilor publice, odată cu implicarea acestora într-un proiect de anvergură cu denumirea „Novateca”, proiect ce vizează transformarea bibliotecilor publice în adevărate centre comunitare de comunicare şi agrement.

Despre noile tendinţe în breasla de bibliotecar discutăm cu Silvia Vitman, bibliotecară în Slobozia Duşca. 

– Stimată Silvia Vitman, politicile naţionale din ultimii doi ani ce vizează bibliotecile publice, sunt ele complicate pentru un bibliotecar care şi-a construit cariera în alte condiţii şi cerinţe?

– Noile condiţii sunt dictate de necesitatea de dezvoltare. Am avut, în perioada lungă de tranziţie, ani, în care bibliotecilor publice nu li se alocau bani defel, nici de la bugetul local, nici de la cel naţional. Mă refer la anii 2005-2007. Nici donaţii nu ne veneau, nici carte suficientă nu aveam, dar trebuia să promovăm scriitorii naţionali români, în condiţiile lipsei drastice a cărţilor în grafie latină. Mergeam cu câţiva paşi în urma programei şcolare şi în urma vieţii, care se schimba zi de zi. 

– În calitate de inel le legătură dintre bibliotecă şi beneficiar, cum apreciaţi schimbările iniţiate în sistemul bibliotecar?

– Schimbările sunt multe şi radicale şi mie personal îmi plac aceste schimbări. Bibliotecarul azi în comunitate este şi gestionar de proiecte de modernizare a bibliotecii. La Slobozia Duşca am implementat în 2013 proiectul „Biblioteca  publică – instituţie modernă informaţională”, în colaborare cu voluntarul de la Corpul Păcii al SUA, în rezultat avem în bibliotecă echipament multimedia modern, conexiune Internet, mobilier nou. Am câştigat mulţi utilizatorii, inclusiv din rândurile studenţilor, care studiază în capitală, dar se folosesc de serviciile bibliotecii săteşti. Am completat ultimii ani fondul de carte, avem achiziţii valoroase căutate de cititori.

Anual, conform normativului pe cap de locuitor, ni se alocă 10 mii lei pentru achiziţii de carte şi cca 3 mii lei pentru abonarea presei periodice. În unii ani consiliul local ne alocă şi ceva mai mult. Bugetul total al bibliotecii pentru anul 2014 a fost 60 mii, inclusiv salariul şi întreţinerea, dar eu particip şi la calcularea bugetului pentru anul viitor,de aceea din banii alocaţi ne vom asigura cheltuielile pentru activităţi, cum ar fi mici cadouri pentru participanţii la viaţa bibliotecii. 

– În era Internetului biblioteca are viitor?

– Recent am mers în vizită de studiu la colegii noştri de peste Prut. Am vizitat Biblioteca Naţională a României, din Bucureşti, şi biblioteca comunală din Şirna, jud. Prahova. Pe lângă faptul că este un loc unde poţi veni să citeşti, am văzut că biblioteca are foarte mulţi parteneri, care-i vin în ajutor pentru a organiza o sumedenie de activităţi. Şi chiar dacă s-ar părea că nu are nimic comun cu cartea, ultimul proiect al bibliotecii din Şirlna a vizat instalarea pe acoperişul bibliotecii a bateriilor solare.

Utilizatorii sunt implicaţi în lucrul multor cenacluri literare, se organizează şedinţe pe diferite interese, inclusiv de organizare a modului sănătos de viaţă, le vorbesc tinerilor despre problemele generaţiei lor. Spre exemplu, în cadrul unei mese rotunde a fost invitat un fost utilizator de droguri, care le-a vorbit oamenilor despre experienţa sa şi despre cum a scăpat de dependenţă.

Dacă stăm să ne gândim mai bine, şi noi avem destule teme de discuţie cu consătenii noştri, prin urmare, biblioteca nu se rezumă doar la internet sau carte artistică. Inspirată de experienţa colegilor din România, am şi lansat deja ideea colaborării bibliotecii noastre cu medicul de familie, vom iniţia un club al tinerelor mămici, le vom provoca pe femeile însărcinate să vină şi să se informeze despre sarcină din multiplele enciclopedii, pe care le avem, desigur, într-o atmosferă agreabilă şi non-formală.

Un alt proiect de viitor, deja discutat şi conturat, va fi un cerc de croitorie pentru doamnele de cca 40 de ani, interesate de acest domeniu. Am şi găsit persoana care se va ocupa de instruirea doritorilor de a croi şi coase. Grupul ţintă principal sunt, totuşi, tinerii, între 16 şi 35 de ani, cărora suntem în stare să le propunem foarte multe informaţii utile. 

– Care este proiectul de care vă mândriţi cel mai mult?

– Avem un cerc al femeilor, ne adunăm la bibliotecă şi discutăm problemele din familii, din sat, din ţară. De doi ani, cât activăm, ne întâlnim o dată în lună, ne implicăm activ şi în activităţi artistice şi culturale. Biblioteca nu are un spaţiu mare, dar în acest spaţiu mă strădui fiecare consătean care va intra să-şi găsească colţişorul comod, care să-i devină locul preferat pentru a răsfoi o carte din cele peste 9000 câte le avem.

Suntem una din cele opt biblioteci din raion, căreia i se va repartiza o donaţie de carte în cadrul proiectului “Cărţi peste Prut” – proiect susţinut de către Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, prin intermediul Fundaţiei “Mereu aproape”. Ne bucurăm că şi pe această cale vom deveni mai atractivi pentru cititori, mai aproape de doleanţele şi necesităţile lor de dezvoltare.

Pentru conformitate, Svetlana Cernov

În fotografie: Silvia Vitman, bibliotecar în biblioteca publică Slobozia Duşca, Criuleni

Comments

comments